iubire..

      

  De obicei  este foarte greu pentru mine să vorbesc despre sentimente în general. Am trecut prin momente minunate,de neuitat,speciale,dificile de-a lungul vieţii şi uşor sau greu am trecut peste toate. Acum sunt oarecum motivată. Poate e mult spus,dar aşa este. Te am pe tine.. Eşti pentru mine un refugiu de care aveam nevoie pentru că nu trec tocmai printr-o perioadă uşoară. Atunci când sunt cu tine mă simt în siguranţă,chiar fericită. Şi te iubesc ! Da, eu chiar te iubesc..        

       Te iubesc pentru că mă accepţi aşa cum sunt eu,pentru că ai grijă de mine,pentru că mă faci să zâmbesc,pentru că mă enervezi,mă oftici,mă superi şi mă împaci.. Te iubesc pentru că ştii să îţi ceri iertare atunci când ştii că ai greşit,pentru că mă iubeşti,mă alinţi,mă cerţi,mă săruţi pe obraz şi mă strângi în braţe...
       În final îmi doresc să nu te pierd. Ai intrat în sufletul meu şi acum faci parte din el.

Mă enervezi pentru că nici măcar nu ştiu cum sa încep. Nu te mai suport pentru ca nu eşti cum îmi doresc să fii, ai gesturi urâte, nu-mi place cum vorbeşti sau cum te comporţi . Mereu am impresia că nu mă asculţi şi că nu mă bagi în seamă . Când am nevoie de tine nu eşti,iar când vreau să fiu singură mă sufoci. Mă dezamăgeşti tot mai mult în fiecare zi. Aş vrea să îţi spun atât de multe dar nu te simt în stare să înţelegi sentimentele mele; tu de fapt nu m-ai înţeles niciodată şi nu mă aştept să mă înţelegi acum. Aş vrea uneori să te las în voia sorţii ,dar ştiu că fără mine nu poţi,aşa cum nici eu poate nu aş putea. Oricum e doar un joc de cuvinte din care tu nu poţi să înţelegi decât faptul că te dispreţuiesc cu toată fiinţa mea şi mi-aş fi dorit să nu te cunosc,sa mă laşi în indiferenţa mea; să nu fi plâns cu tine sau să îţi povestesc tot ce simt. Şi atunci ? Atunci lăsăm timpul pur şi simplu să treacă pentru a vindeca tot.. sau nu. Cui îi mai pasă ? Ţie? Sau mie? Aş vrea să mai cred în acel devotament care ne-a legat într-un timp atât de profund. Atât de profund încât cred că la un moment dat m-am înecat cu fiinţa ta,simţeam că te ştiu dintotdeauna. Dar m-am înşelat. În fiecare zi cunosc un alt „TU” . Niciodata nu o să îţi vorbesc despre aceste sentimente aruncate într-un Word nenorocit , Aşa încât să nu îmi ceri mie explicaţii , să nu mă întrebi, să nu vorbeşti, să nu spui nimic ! Şi totuşi însemni atât de mult..